Defileul Cheile Butești

De vrei să cunoști un monument de arhidectură cu o vârstă de zeci de milioane de ani, neapărat trebuie să ajungi la Cheile Butești, cunoscute și sub denumirea Defileul sau Reciful Butești, aflat la doar 70 de km de La Fetești.
Cheile se consideră unele din cele mai largi din bazinul Prutului de Mijloc. Au fost săpate de râul Camenca în reciful organogen sub formă de canion cu lungimea de cca 1,8 km sau peste 2 km.

Formațiunile geologice, asemeni altor recife calcaroase din nord-vestul Republicii Moldova, s-au format în două etape, 15-20 milioane de ani în urmă. În prima etapă, calcarele de bază s-au format în apele Mării Badeniene, preponderent din corali, foraminifere, briozoare, alge albastre-verzui și cochilii ale diferitor moluște. În cea de-a doua etapă, calcarele de vârstă volhiniană s-au format mai mult din briozoare, foraminifere și alge albastre-verzui în apele calde ale Mării Sarmatice și Mării Tortoniene.

În recif au mai fost descoperite schelete ale ostracodelor, crabilor, aricilor, mușchilor, litotamniilor, mai rar imprimări ale scheletelor de pești, ale unor părți de foci, delfini și alte animale.

Pe recif s-au păstrat urme ale unei cetăți din neolitic, apărată de maluri abrupte și de un val de pământ.

În pereții recifului Butești se află o peșteră și câteva grote nestudiate. În ea, după niște investigații preventive, au fost găsite urmele unei culturi arheologice vechi, atribuite neoliticului sau, după alte surse, paleoliticului și mezoliticului.

Pe suprafața defileului format de râulețul Camencuța (afluent al Camencii), în versantul de dreapta al acestuia a fost descoperită încă o peșteră, în urma unei explozii în timpul extragerii pietrei. Explozia a scos la suprafață o cantitate mare de oase fosilizate, printre care fragmente de cranii, mandibule, dinți solitari, membre și alte piese scheletice, în total cca 3.000 de reminiscențe. Osemintele aparțin unor mamifere mari, precum ursul-de-peșteră, hiena-de-peșteră, bizonul, cerbul-gigantic, cerbul-nobil, marmotele etc. La fel, au fost descoperite vestigii arheologice, precum vârfuri de săgeți, răzuitoare și alte obiecte din silex, străpungătoare și sule de os, mânere din coarne de cerb etc. Acestea provin de la un trib de vânători preistorici neandertalieni, purtători ai culturii Mustie, care au locuit aici cca 70-80 mii de ani în urmă.