Grota Duruitoarea Veche

Dacă doriți să descoperiți primele urme ale omului preistoric din Moldova și România, trebuie să treeceți prin Duruitoarea Veche. Aici se află Grota Duruitoarea Veche, care este cunoscută ca o aşezare străveche din epoca de piatră. Ea constă din trei încăperi cu lungimea totală de 49 de m, lăţimea de 5-9 m. În rezultatul săpăturilor arheologice aici au fost descoperite pietrificaţii din epoca de gheaţă şi rămăşiţe ale unei civilizaţii străvechi, care au făcut-o cunoscută în lumea întreagă. În una din grote, la circa 100 m de la extremitatea de nord a recifului, au fost identificate urmele unei stațiuni paleolitice cu urme de existență ale diferitor culturi umane preistorice: unelte din silex, oseminte fosile de animale, amprente de vetre de foc etc. Grota are trei săli, cu o lungime totală de 49 de metri și o lățime de 5-9 metri.

S-a stabilit prezența a trei niveluri autentice de locuire umană paleolitică – IV, III și II –, a numeroaselor reminiscențe scheletice fosile de mamifere și păsări din pleistocen și a diferitelor unelte de lucru și vânat confecționate din silex și os. Piesele arheologice litice și osemintele animalelor din locuințele nivelurilor IV și III sunt atribuite paleoliticului inferior, epoca Acheuleană, cultura arheologică Tayak. Vârsta lor geologică este estimată la 160-100 mii de ani, astfel nivelurile IV și III sunt considerate ca fiind cea mai vechi stațiuni paleolitice din Republica Moldova.

Stațiunea umană a vânătorilor din paleoliticul superior, descoperită în nivelul II de locuire, este atribuită culturii Gravetianului mediu local sau Epigravetianului timpuriu, adică aprox. 20-18 mii de ani î.Hr.

În depozitele acestui nivel au fost recoltate numeroase unelte de silex, corn și os, dar și cca 10 mii de resturi scheletice, în care s-a stabilit o diversitate de 54 specii de mamifere și 29 specii de păsări.

Tot aici a fost găsit un maxilar inferior cu câteva măsele ale unui om paleolitic de tip fizic contemporan.